vineri, 27 iunie 2014

Film sau destin?


FILM SAU DESTIN?

Și nu mai cad petale din cer
Dar eu mai cred în vis, eu încă mai sper;
Și chiar dacă drumul e acoperit cu spini,
Voi păși ca printre florile de crin.

Și încă o dată cu încredere afirm
Că avem cu toții un anume destin;
Nu vreau să schimb de-acum nimic,
Când iar am să cad, la fel –mă ridic!

Azi nu mai e cerul albastru senin
Dar când în sus privesc mereu îmi revin;
Și printre nori -un soare apare,
Tristețea mea din nou dispare.

Nu trăim în filme dar viața-i un film,
Telespectatorii din plâns nu-și revin;
Ce film, ce viață, ce tragedie!
E cel mai bun scenariu din lume!

Lohmüller Beatrice
27 iunie 2014

miercuri, 11 iunie 2014

Cât de trist?


CÂT DE TRIST?

Cât de trist poate să sune vocea unui copil care-
Nu poate alege și nu știe aproape nimic și-l doare
Că se desprinde de locul în care s-a acomodat?
Cât de tristă este vocea unui adolescent care-
Face alegeri pripite și cere târziu ajutor și oare
De ce ajunge prea târziu acasă când deja s-a înnoptat?
Cum sună vocea femeii ce iubește nebună și care-
Te are în gând, te vrea alături până când moare
Te face să o vrei chiar și atunci când deja a plecat?
Cum doare sentimentul ce apare la sfârșit cu ardoare
Te face să vrei să fi fost un altfel de om care-
Să fi iubit femeia înainte ca ea să fi uitat?
Cum sună eu –l tău în singurătatea care-
Parcă te spânzură, te chinuie și doare
Acum când știi cât conta să te fi schimbat?

Beatrice Lohmüller
11 iunie 2014



marți, 10 iunie 2014

Romantici


ROMANTICI

Au trecut atâția ani și toți au fost frumoși;
Amândoi am râs, am plâns și-am fost bucuroși;
Ce a fost rău și mai urât, am ocolit, am aruncat,
De anii care i-am trăit -mereu ne-am bucurat.

Mai sunt 30 de zile și facem 10 ani,
Noi doi avem iubire și nu avem bani;
Dar suntem iubitori și știm să îndurăm,
De anii care vin –iubind ne bucurăm.

Noi vrem multă iubire si-un pic de romantism,
Cu brio am ignorat mereu -orice lucru trist;
Nu ne-am dat bătuți, ne-am zbătut mereu,
Împreună am trecut de tot ce-a fost mai greu.

Nu mereu am fost romantici sau buni,
Dar la greu ne-am luptat ca doi nebuni.
Nu întotdeauna aveam chef de iubire
Cu tot cu lipsa asta, n-a fost dezamăgire.

Ne-am îngrijit de noi ca doi copii săraci
Chiar dacă a fost să fim cât mai stângaci;
Și-n cei 10 ani de zile am învățat mereu
Cum să ne fim alături la bine și la greu!

Nu ne mai sărutăm în parc și pe stradă
Și nu simțim fluturi ca atunci întâia oară;
Dar ne respectăm și sincer ne iubim,
De clipele frumoase, cu drag ne amintim!

Beatrice Lohmüller
10 iunie 2014



vineri, 6 iunie 2014

Capăt de drum



CAPĂT DE DRUM

Un sfârșit va deschide mereu o ușă
Spre un nou început, poate mai bun;
Când te simți pe drum pierdută-
Pășești oare pe drumul cel bun?

Întotdeauna ne-ntrebăm de ce
Ni se întâmplă numai rele,
Ne poticnim și pentru ce?
Când am putea trece de ele.

Nu alergăm deloc spre viitor,
Mereu dorim a răscoli trecutul;
Dorim acel lucru amăgitor,
Și nici în dar nu vrem un altul.

Parcă orbirea ne-a scos ochii
Și de auzit nu reușim nimic!
Noi vrem să ne înfigem colții
Chiar și-n cel mai bun amic.

Oamenii se ghidează după mărime,
Toți fac alegeri doar pentru culoare;
Ne vrem cu toții a fi buni lideri
Și facem rău oricât de mult doare.

Dar nu este un capăt de drum!
Cum nici sfârșitul omenirii!
Suntem făcuți din pământ brun
Și în pământ ne sunt strămoșii!

Dar noi nu luptăm cum ei luptau
Pentru țară, pentru noi toți!
Acum vor toți ce nu mai au,
Deși sunt mii și mii de porți!
Lohmüller Beatrice
6 iunie 2014



joi, 5 iunie 2014

ÎȚI SPUN BUN RĂMAS!


ÎȚI SPUN BUN RĂMAS!

M-am tot gândit la ce a fost între noi
Și nu știu nici acum cum să o numesc,
Să fi fost un vis sau poate-un dans în doi?
Dar ce a fost, este oare bine și firesc?

Nu știu. Spune-mi tu căci ai drept la a vorbi!
Dar nu gândi prea mult căci timp nu îți dau;
Nu minți și nu te teme că mă vei dezamăgi!
Cuvintele tale mărețe magie nu mai au.

N-ai știut cu pași de vals să mă conduci,
Deși mereu mi-ai spus că ai să înveți;
Ție nici tango-ul nu ți-a plăcut nici atunci
Când prin ploaie alergam ca doi copii răzleți.

Ceea ce mie mi-a plăcut, în tine n-a schimbat
Nimic. Tu ai rămas mereu mult prea tăcut;
Și în final, spun bun rămas, m-am resemnat
Eu mă despart acum de tine și de trecut!

De azi te rog nu mai citi printre rânduri deloc!
Eu nu am să mai scriu nimic pentru tine;
Mă vreau înstrăinată de acest simplu joc,
Renunț la vis, la dans și la fericirea de mâine.
Beatrice Lohmüller
5 iunie 2014

marți, 27 mai 2014

SUNT A TA


SUNT A TA

Îți dau pe veci  inima mea
Pentru că vreau să ai grijă de ea.
O las în siguranță la tine
Să ai grijă de ea și de mine!

Și-n zilele cu nori și ploaie,
Când în viață nu ai soare
Resimte clipe de iubire,
Zile vechi și însorite.

Când nu mai ai speranță
Și nu vei mai crede în soartă,
Îți cer să mă ții de mână
Să visăm iar împreună!

Nu rămânem poate mereu
Așa ca la început –simt eu;
Fluturi nu mai simți în stomac
Dar iubirea –știu! N-a încetat!

Dragostea este trecătoare,
De-a fost sinceră, nu moare.
Rămâne veșnică amintire
Și-o veche, tânără iubire.

Să-mi ții inima strâns, aproape;
Să mai visăm cât se mai poate!
Și nu-mi da voie să rătăcesc,

Rămâi al meu căci te iubesc!

27 Mai 2014
Beatrice Lohmüller

vineri, 21 februarie 2014

Când vine noaptea



CÂND VINE NOAPTEA

Când vine seara iUbite,
Cu dor în braţe  te strâng,
Şi în braţele-ţi muncite
Eu uneori, mai plâng.

Şi suspin la pieptul tău,
Ascult o inimă cum bate;
Şi vreau să rămân mereu
 În braţele-ţi moi şi calde.

Aş vrea să mă cos de tine
Cu fir de lână, fir de aur,
Aşa ai fi mereu cu mine,
Eu nu mai vreau un altul!

Şi vine noaptea iar iubite!
Te chem, în braţe ţine-mă!
Încă o noapte lângă tine;
Nu zi nimic, iubeşte-mă!

Beatrice Lohmüller
21 februarie 2014

miercuri, 19 februarie 2014

Preţul timpului



PREŢUL TIMPULUI


De ce nu ştii să preţuieşti nici timpul, nici pe tine?
În orice clipă poţi să pierzi ce ai mai scump pe lume;
Şi-n orice ceas mai ai un timp să schimbi viaţa ta,
Dar nu vezi şansa ce mereu a stat în faţa ta!

Când ceri ceva lui Dumnezeu, nu aştepta să cadă!
Nu căuta ce ai pierdut! Croieşte-ţi drum prin viaţă!
Poţi să faci prea multe lucruri şi totuşi, nu ştii ce;
Şi orice ţi s-ar întâmpla, mereu te-ntrebi „de ce?”

Fii însuţi omul care eşti, chiar dacă eşti oricine!
Învaţă să te bucuri rar, atunci când îţi e bine!
Să nu subestimezi viaţa când eşti indiferent,
Tot ce ai făcut, se poate duce în orice moment!

Beatrice Lohmüller
19 febr. 2014